Elise Wilk
Elise Wilk (n. 1981, Braşov) s-a numărat printre câştigătorii concursului dramAcum5, în 2008. De atunci, textele ei sunt montate în numeroase teatre din România şi din străinătate şi traduse până acum în 11 limbi. A câștigat Premiul Ambasadei Irlandei pentru cel mai bun text montat în stagiunea 2012-2013 (Pisica verde), Concursul Naţional de Dramaturgie (Avioane de hârtie, 2015) și Concursul de dramaturgie-monodramă (Crocodil, 2017). A fost selectată în programe internaționale ca „Forumul Tinerilor Autori Europeni” din cadrul Bienalei de Teatru de la Wiesbaden (2014), “Hot Ink” la Teatrul Lark din New York (2015) sau “Fabulamundi. Playwriting Europe” (2013-2020). Revista Forbes Romania a numit-o printre tinerii trendsetteri ai anului 2014, iar Decât o Revistă printre cei „100 de oameni pentru România de mâine” (2018). În 2019 primește distincția „Personalitatea anului în diaspora germană” din partea Internationale Medienhilfe Berlin.
Despre fragmentul de mai jos:
Dispariții, text comisionat în 2019 de teatrul independent de limbă maghiară Yorick Studio din Târgu Mureș, vorbește despre o familie de etnici germani din Transilvania, care traversează diferite perioade ale istoriei. Premiera absolută a avut loc la Yorick Studio din Târgu Mureș în septembrie 2019. Dispariții se numără printre cele trei texte de teatru în lb. română selectate în 2020 de rețeaua Eurodram pentru a fi traduse în alte limbi.
dispariții
(2019)
Personaje:
KATHI
MARTHA
EVA
MAX
EDGAR
GERD
și alții:
LUISE
LILLI
IDA
PAUL
RAINER
HOLGER
Cele 12 personaje vor fi interpretate de 6 actori.
Montări:
Yorick Studio, Tg. Mureș, regia Sebestyén Aba, premiera 18 septembrie 2019
Teatrul Național Iași, regia Irina Popescu-Boieru (spectacol lectură), noiembrie 2019
Prima parte. MARTHA
Iarna 1989-1990
MARTHA
EDGAR, soțul ei
EMMA, fiica lor
GERD, prietenul Emmei
KATHI, mătușa lui EDGAR
MAX , mort de 44 de ani, iubitul din tinerețe al lui KATHI
MAX:
martha a dispărut în noiembrie
în noaptea dinainte a plouat ore în șir
și când ploaia a atins pământul rece
pe asfalt s-a format un strat subțire de gheață
strălucitor ca lama unui cuțit
am stat toată noaptea la geam până când pe stradă au apărut oamenii
mergeau să stea la coadă
la lapte
patinau alunecau dansau
în lumina felinarelor
printre copacii de sticlă
troleibuzele albastre
arătau de parcă cineva le-ar fi învelit într-o folie sclipitoare
caselor le crescuseră peste noapte
țurțuri ca niște dinți lungi ascuțiți și transparenți
și frica ni s-a înfășurat în jurul gâtului ca un fular
decizia să plece singură
fără să spună nimănui
martha a luat-o într-o seară
cu câteva luni înainte
MARTHA: a fost aici
din nou
EDGAR: ce mai vrea
MARTHA: același lucru
să-i dăm casa
în schimbul pașapoartelor
EDGAR: s-o creadă el
MARTHA: n-o să mai plecăm niciodată de-aici
EDGAR: o să plecăm
trebuie doar să avem răbdare
MARTHA: după 15 ani
mie mi s-a cam terminat răbdarea
EDGAR: eu nu dau nici o casă
MARTHA: a fost și dora aici
mi-a lăsat mixerul și două rochii
au voie să ia cu ei 70 de kilograme de persoană
atât
a spus că atunci când o să ajungă în germania
o să-și cumpere alt mixer
ieri m-am întâlnit cu müller
mai au trei săptămâni și pleacă
vând amândouă casele
pe două case cu grădină o să primească 800 de mărci
EDGAR: aproape nimic
MARTHA: uneori am impresia că toată lumea o să plece
înafară de noi
EDGAR: mai bine să nu plec niciodată de aici
decât să dau casa unui securist împuțit
MARTHA: nu mai e casa noastră
EDGAR: ce vrei să spui
MARTHA: pereților ăstora
le-au crescut urechi
EDGAR: martha
MARTHA: mai ții minte
miercurea trecută
au chemat-o pe kathi la poștă
i-au spus că e un colet extern pe numele ei
a așteptat câteva ore acolo
până la urmă i-au zis că a fost o greșeală de nume
pachetul nu era pentru noi
toată dimineața casa a fost goală
emma era la școală
noi eram la muncă
au fost aici să pună microfoane în pereți, edgar
au vrut să fie siguri că lipsim toți de acasă
și au montat microfoane
EDGAR: doar pentru că o cretină de la poștă a încurcat niște nume
nu înseamnă că ăștia vor să asculte ce vorbim noi acasă
MARTHA: vreau să văd unde au montat prostiile alea
Martha se repede la perete și începe să îl zgârie
EGDAR: martha stai
MAX:
dorința marthei de a pleca
a apărut într-o zi ploioasă de august
când avea 12 ani
și în fața casei a parcat o lada albă
toți copiii de pe stradă au înconjurat mașina
din ea au coborât unchiul mătușa și verișorul marthei
din germania
unchiul a deschis ușa de la portbagaj
era plin cu gumă de mestecat lungă învelită în foiță argintie
pachete de țigări cu o bulină roșie pe ele
cafea și ciocolată
toată lumea și-a luat din portbagaj ce voia
după un timp
martha a uitat rochia cu buline a mătușii care i-a plăcut atât de mult
a uitat și că mai târziu în spatele casei
verișorul i-a dat să tragă dintr-o țigară
și pe urmă a învățat-o să sărute până i s-au făcut buzele albastre
din toată ziua aceea
martha a ținut minte doar mirosul pe care îl aveau cei din germania
un miros ca de săpun proaspăt
cu exact același miros s-a întâlnit de fiecare dată
atunci când doamnele de la poștă desfăceau în fața ei pachetele primite de la rude
și mai opreau câte ceva și pentru ele
o pereche de ciorapi de nailon sau o cremă nivea
pentru martha așa mirosea germania
a știut mereu că într-o zi o să ajungă acolo
anii au trecut repede
nu era timp să visezi pentru că trebuia să trăiești
la o petrecere acasă la un fost coleg de liceu
martha l-a cunoscut pe edgar
pentru că era singura fată care nu dansa
edgar a dat pe gât trei pahare de coniac
și s-a dus la ea
EDGAR: dansezi?
MARTHA: după cum vezi, nu
EDGAR: întrebam dacă
vrei să dansezi cu mine
MAX:
exact în momentul în care edgar i-a pus întebarea
martha și-a dat seama de ceva:
atunci când cel cu care te-ai logodit dansează sub nasul tău șapte dansuri cu alta
ai patru posibilități
unu: poți să stai în continuare pe scaun și să-ți înghiți lacrimile
doi: poți să mergi să-i tragi o palmă
trei: poți să pleci acasă
sau
patru: poți să-l faci gelos
martha a ales a patra variantă
s-a ridicat de pe scaun și a spus
MARTHA: da
(…)