Elena Vlădăreanu

(poeme inedite din volumul Bani. Muncă. Timp liber, în curs de apariție)

1. Nu mă simt confortabil să primesc bani.
Parcă scrisul ţine de altceva.
Mie, nu ştiu, mi se pare că nu muncesc suficient pentru banii ăia.
Mie, dimpotrivă, începe să mi se pară o problemă atunci când nu sunt plătit.
E ca o invalidare a mea.

Sau când ţi se propune să scrii ceva şi nimeni nu aduce vorba de bani.
Ca şi cum nu ăsta ar fi cel mai important aspect.
Ca şi cum nu ăsta ar fi singurul gând zumzăind în capul tuturor.
Vă invităm să scrieţi un text despre spaţiu, trebuie să se încadreze între 5.000 şi 10.000
de semne, pentru o antologie pe care intenţionăm să o lansăm la târgul de carte din
toamnă. Ne-am bucura dacă aţi accepta să participaţi la acest proiect.

Nici o vorbuliţă. Nici una.

Iar tu… Formulezi un răspuns.

Nu scriu nimic, îţi spui.

Te-nfurii.

Fir-ar să fie!

Dar scrii.

Pentru că scrisul.

Pentru că nu e frumos să scrii pentru bani.

Poate nu meriţi.

Poate ar trebui să mai ai răbdare nişte ani.

Şi să treci odată de treişcinci.

N-a, c-ai trecut!

Mare ispravă ai făcut!

Poate ei au dreptate şi scrii prost când tu crezi că scrii bine.

Poate ar trebui să te angajezi la Auchan.

Poate ar trebui să dai reject când an de an

Maică-ta te-ntreabă: iese ceva la afacerea asta?

Poate ar trebui să nu mai aştepţi lista.

Lista cu cei grozavi, cu cei care merită.

Cu cei frumoşi, cei populari, cei talentaţi

Şi dotaţi.

Lista cu premianţi.

N-o mai aştepta

Fuck it. Eat pizza.

2. Cum ar trebui să arate un artist?
Aleg o revistă. O deschid. Poate aşa ar trebui să arate un artist.
Frumuşel. Bărbiţă îngrijită. Frezuţă impecabilă. Cearcăne de lucru. Cămăşuţă închisă la
ultimul nasture. Se vede că e scumpă. Vestuţă. O mână îndoită din cot, un deget vârât în
vestă, hopa, un buton de argint. Corp tras ca prin inel. Fotogenic. Bărbiţă. Am zis? Am
zis.
Privire înainte. Încredere. Jucăuş.
Jucăuş.
Jucăuş.
Ei, da, să fie jucăuş.
Un strop de magie.
Escapism.
Ceva gastronomie.
Eleganţă.

Pentru că nu e decât o chestie de atitudine.

3. Şi dintr-odată încep să curgă bani.
Dintr-odată învăţăm să mulţumim.
Într-un fel mulţumeşti când eşti invitat la un eveniment neplătit.
Într-un alt fel la un eveniment plătit.
Mulţumesc mult.
Mulţumesc frumos.
Băi, nici nu ştiu cum să-ţi mulţumesc.
Eu îţi mulţumesc. A fost extraordinar.
A fost o onoare să fiu astăzi aici.
Dar parcă nu e suficient. Ajungi acasă, scrii pe facebook.
Ce frumos a fost. Ce bună organizare. M-am simţit minunat.
Tăguieşti organizatorii.
Să vadă că ştii să fii recunoscător.
Poate şi data viitoare se vor gândi la tine.
Să iei şi un aparat foto, să faci şi poze.
Oare acum e mai bine?
Faci temenele
Te ploconeşti
Te slugărniceşti
Te căciuleşti
Dar tu? Tu?
Tu unde mai eşti?

4. Ei vor crea lumea fără muncă.
Aceasta este împărăţia lor
Cei bogaţi vor fi şi mai bogaţi
Cei săraci pot să meargă la culcare
Sfârşitul muncii îl vom petrece împreună
Vii cu noi?
Timpul liber va fi nemărginit.
Atât de nemărginit că te vei lua cu mâinile de cap.
Încotro? Şi acum? Eu ce mă fac?
te vei întreba.
Mâinile mele nu ştiu să stea
te vei plânge.
Mâinile mele pot învăţa să stea, dar cine va plăti pentru asta?
te vei îngrijora.
Gurii mele cine îi va da să mănânce?
Cine îi va da să bea?
Corpul cine mi-l va adăposti?
Încă de pe acum trebuie să alegi cu cine vei fi.
Dacă eşti dintre cei bogaţi, ridică-te şi mergi între ei.
Dacă eşti dintre cei săraci, nu te preocupa, totul va fi bine.
Priveşte cerul,
îţi garantez
totul
va fi bine.