Claudia Serea
Claudia Serea a emigrat în Statele Unite în 1995. Scrie predominant în limba engleză, iar poeziile si traducerile ei sunt publicate în jurnale literare ca Field, New Letters, 5 a.m., Meridian, Harpur Palate, Word Riot, Blood Orange Review, Cutthroat, Green Mountains Review etc.
Serea a fost nominalizatã de șapte ori pentru premiul Pushcart și de patru ori pentru Best of the Net. Este autoarea volumelor Nothing Important Happened Today (Broadstone Books, 2016), To Part Is to Die a Little (Cervená Barva Press, 2015), A Dirt Road Hangs From the Sky (8th House Publishing, Canada, 2013), si Angels & Beasts (Phoenicia Publishing, Canada, 2012) și a plachetelor The Russian Hat (White Knuckles Press, 2014), The System (Cold Hub Press, Noua Zeelandă, 2012), With the Strike of a Match (White Knuckles Press, 2011) și Eternity’s Orthography (Finishing Line Press, 2007).
Împreună cu Paul Doru Mugur și Adam J. Sorkin, Serea a co-editat și co-tradus The Vanishing Point That Whistles, an Anthology of Contemporary Romanian Poetry (Talisman Publishing House, 2011). A tradus de asemenea volumul Adinei Dabija Beauty beast (Northshore Press, Alaska, 2012). Serea e co-fondatoarea și co-editoarea proiectului național de traduceri National Translation Month http://nationaltranslationmonth.org/
În 2015, Claudia Serea a apărut în documentarul Poetry of Witness alături de Carolyn Forché, Bruce Weigl, Duncan Wu, și alții. The Economist a publicat un interviu cu Claudia Serea în 2015 pe blogul său de cultură Prospero. Serea a fost finalistă a premiului 2015 “Charter Oak Award” pentru cel mai bun poem istoric The Dictionary. În 2014, poemele din suita My Father’s Quiet Friends in Prison, 1958-1962 au fost realizate ca filme video. În 2013, Serea a primit premiul “New Letters Readers Award” pentru poemul My Father’s Quiet Friends in Prison, 1958-1962.
Claudia Serea face parte din grupul de poeți The Red Wheelbarrow și este unul din curatorii seriei de poezie the Williams Poetry Readings de la Williams Center din Rutherford, New Jersey. Serea locuiește în New Jersey și lucrează în New York. Mai multe detalii pe blogul ei personal http://cserea.tumblr.com/.
Public, deci exist!
În ultimii ani, tot mai mulți poeți din România au început să scrie direct în limba engleză sau să–și traducă singuri poemele. Foarte mulți dintre ei însă nu știu unde să trimită aceste poeme spre publicare — și aici pot eu să ofer câteva sugestii bazate pe experiența mea de publicare în Statele Unite.
Procesul de a scrie și cel de a trimite ceea ce ați scris spre publicare sunt complet diferite, cel din urmă fiind o activitate administrativă mai degrabă neplăcută care n-are nimic de-a face cu creația. Mulți poeți, chiar și unii americani mai cunoscuți, preferă să nu treacă prin acest proces și se bazează pe cunoștințe și prieteni editori care să le publice versurile. După părerea mea, aceasta este o greșeală. Există foarte multe resurse și posibilități de publicare, unele chiar remunerate frumos — și e păcat să se treacă cu vederea șansa de a fi publicați și remarcați internațional din lipsă de informații sau din comoditate.
Unul din locurile mele preferate unde încep căutarea este NewPages.com (http://www.newpages.com/), un site cu o mulțime de liste de reviste și edituri în căutare de poeme bune. O să vă ia ceva timp să filtrați prin toate opțiunile, dar puteți începe la pagina numită “Calls for Submissions” http://www.newpages.com/classifieds/calls-for-submissions pe care eu o verific cel puțin o dată pe lună. Tot aici găsiți listate edituri independente din Statele Unite, UK, Canada și din alte țări care ar dori să publice manuscrise de poezie sau traduceri în volum — așa că puneți bookmark și reveniți de câte ori aveți ceva nou de trimis.
O altă bază de date foarte bună și cu acces gratuit este Poets & Writers (http://www.pw.org). Dați click pe link-ul Tools for Writers http://www.pw.org/toolsforwriters care are o mulțime de resurse folositoare. Aici sunt listate și concursuri de poezii individuale sau în volum la pagina “Grants & Awards” (http://www.pw.org/grants), iar la pagina de “Classifieds” (http://www.pw.org/classifieds) găsiți listate antologii pe diferite teme și cereri de manuscrise de către edituri și reviste. Puteți filtra pe diferite criterii, iar la pagina “My P&W” (http://www.pw.org/mypw) vă puteți face și un profil de autor.
Pentru concursuri fără taxă de participare, vă recomand web site-ul Winning Writers https://winningwriters.com/ care are o secțiune numai de “free contests”. Aici se pot câștiga premii în bani și nu vă costă nimic intrarea la concurs (care de obicei în alte părți variază între $15-25 de fiecare concurs, ceea ce se adună foarte repede și devine neplăcut de scump). Așa cum am mai spus, bookmark și reveniți în fiecare lună.
Dacă vă puteți permite să cheltuiți câțiva dolari pe lună, vă recomand cu căldură Duotrope.com https://duotrope.com/, o bază de date excelentă de reviste și edituri din toată lumea. Aici aveți și criterii de filtrare foarte bune care includ tipuri sau forme de poezii (haiku, sonet, poem în proză, flash etc.), stiluri (experimental, tradițional,suprarealist etc.), subiecte abordate (natură, istoric, erotic etc.) și multe altele, ca și interviuri cu editori și descrieri amănunțite a ceea ce publică fiecare revistă.
O altă sursă bună de informații este grupul “Call for Submissions” de pe Facebook care include zeci de mii de participanți și postează zilnic informații despre locuri în care puteți publica.
Piața de traduceri e și ea extrem de vastă: aproape toate revistele care publică poezie scrisă direct în engleză publică și traduceri. O listă bună de reviste care publică traduceri găsiți pe situl Pen American http://www.pen.org/journals-seeking-work-translation . Words without Borders cere de asemenea traduceri pe siteul lor http://www.wordswithoutborders.org/submit/. În Statele Unite, luna septembrie este luna traducerilor literare și vă invit personal să trimiteți traduceri pentru a fi considerate spre publicare în National Translation Month http://nationaltranslationmonth.org/, un proiect fondat de mine împreună cu Loren Kleinman în 2013. Puteți citi regulile de trimitere aici: http://nationaltranslationmonth.org/submissions/. Abia așteptăm să vă citim și să vă publicăm!
Acestea sunt doar câteva dintre platformele de care vă puteți folosi. Lista desigur ar putea fi mult mai lungă — tot ce trebuie este să alocați timpul necesar trimiterii de poezii: măcar o oră pe săptămână, în weekend, ar face o mare diferență. Cu timpul, o să vă dezvoltați propria lista de locuri favorite și sunt sigură ca veți avea succes.
Ca să vă îmbunătățiți șansele de publicare, vă recomand următoarele:
- Citiți cu atenție și urmați întocmai regulile de formatare a manuscrisului (Submission Guidelines) postate de orice revistă pe site-ul său. Dacă de ex. un editor cere doar trei poezii, nu are rost să-i trimiteți un volum de 70 de pagini. Dimpotrivă, asta poate l-ar supăra foarte tare.
- Grupați poeziile fie tematic, fie în funcție de forma lor. Am descoperit că impactul este mult mai mare dacă trimit 5 poezii asemănătoare față de 5 poezii total diferite între ele. Deci, 5 sonete, 5 poeme în proză, 5 poezii despre natură sau de dragoste etc.
- Faceți-vă tema. Trebuie să știți care este stilul preferat de un editor sau altul și estetica unui anumit jurnal. O revistă de avangardă nu va publica vers tradițional cu rimă. Dacă un editor preferă poeme în proză, nu-i trimiteți haiku. O strategie bună de publicare este să urmăriți pe social media un autor contemporan (sau doi sau trei) care vă place și al cărui stil este apropiat de al vostru, să vedeți pe unde a publicat și să trimteți acelor jurnale.
- Electronic sau pe hârtie? Cu hotărâre, electronic—atât trimiterea cât și publicarea. E și mai ieftin și mai simplu de trimis un e-mail cu poezii sau să folosiți Submittable, o unealtă foarte bună; multe reviste folosesc Submittable pentru triajul materialelor. E gratuit, doar trebuie să vă faceți cont, și e foarte folositor pentru a ține evidența a ceea ce ați trimis. Iar publicarea electronică e mai rapidă și are o audiență mult mai mare pe net decât pe hârtie.
- Aveți răbdare. Procesul de selectare-editare-publicare este extrem de îndelungat, de la câteva luni pentru poeme până la câțiva ani pentru volum. Se pare că, în acest domeniu, timpul se măsoară diferit, iar noi poeții avem la dispoziție câteva vieți în plus față de restul muritorilor.
- Fiți perseverenți. Rata de acceptare este în general destul de scăzută — nu cred că e mai mult de 10-20%, chiar și pentru scriitori americani mai cunoscuți. De aceea, vă recomand să trimiteți mult și în permanență și să nu vă descurajeze refuzurile, care de multe ori n-au nici o legătură cu calitatea poeziei. Eu, de exemplu, am în permanență trimise în 15-25 de locuri diferite, și trimit tot ce scriu, nu stau pe ele. Puteți încerca și stilul “blanket coverage”: luați la rând lista de jurnale și trimiteți la toate. E ca la pescuit: una e să ai o singură undiță, alta e să ai 4-5, și complet altceva e să arunci năvodul. Cu timpul, o să vă dezvoltați propria strategie — dar, fără îndoială, perseverența e cheia succesului.
Și mie mi-a luat ceva timp până să-mi formez o listă de reviste preferate, cum ar fi Connotation Press: An Online Artifact http://www.connotationpress.com/, The Lake (din U.K.) http://www.thelakepoetry.co.uk/, RHINO http://rhinopoetry.org/, International Poetry Review http://www.uncg.edu/llc/about/poetryReview.html, EZRA http://www.ezratranslation.com/, Mad Hatter’s Review http://madhattersreview.com/, Asymptote http://www.asymptotejournal.com/ și altele. Nu uitați, desigur, de National Translation Month http://nationaltranslationmonth.org/ care vă așteaptă cu nerăbdare traducerile.
M-aș bucura să-mi scrieți dacă ați urmat vreunul din aceste sfaturi și dacă ați avut succes. Eu sunt sigură că veți avea — și vă doresc cât mai multe poeme frumoase șicât mai multe publicări. Sper să vă găsesc pe net curând, publicați în cât mai multe jurnale de peste ocean.